Sărbătorile grecești

Sarbatorile in Grecia

In Grecia se celebreaza nu numai sarbatorile de stat, ci si cele religioase. Cele mai importante sarbatori grecesti sunt declarate oficial - Zile nelucratoare. Acestea sunt: Craciunul, Botezul Domnului, Pastele, Adormirea Maicii Domnului, ziua Sfantului Dumitru, ziua Sfintei Treimi si sarbatorile nationale: Ziua Independentei Greciei, Ziua «Ohi (“Ziua Marelui Nu”)» (ziua refuzului oficial al aliantei cu fascistii italieni) etc.
Toate sarbatorile in Grecia se celebreaza pe stil nou. De exemplu, Nasterea Domnului Iisus Hristos se sarbatoreste pe 25 decembrie. In anumite orase din Grecia exista biserici care celebreaza sarbatorile pe stil vechi. Fiecare oras sarbatoreste ziua ocrotitorului sau. De exemplu, la Salonic se celebreaza Ziua Sfantului Dumitru (26 octombrie). Pretutindeni in Grecia se celebreaza si sarbatorile mai moderne, cum ar fi, de exemplu, ziua preferata a intregului tineret - Ziua Indragostitilor.

Sarbatorile oficiale in Grecia sunt urmatoarele:
1 ianuarie - Anul Nou
6 ianuarie - Boboteaza (Botezul Domnului)
In Grecia cand se face referire la sarbatorile de Craciun se are in vedere o perioada destul de indelungata, cuprinsa intre Craciun (25 decembrie), 1 ianuarie si Boboteaza (Fota - Theofania, 6 ianuarie). Desigur, de-a lungul acestor zile in toate orasele si satele grecesti se organizeaza evenimente festive, spiritul carora este reprezentat de ritualurile si traditiile seculare de Craciun. Va prezentam cu bucurie cateva dintre acestea.

Obiceiurile de Anul Nou
Desi este evident faptul ca principala sarbatoare de iarna este Craciunul, Anul Nou se sarbatoreste la fel de insufletit. Deja s-au impamantenit o serie intreaga de obiceiuri legate de schimbarea anului in calendar. Iata cateva dintre acestea. Potrivit unei traditii, fix la miezul noptii capul familiei iese in curte si sparge o rodie lovind-o de zid. Daca bobitele rodiei se imprastie prin curte, atunci in noul an familia va trai in belsug si fericire.
In seara de Anul Nou in Grecia o importanta deosebita o au si pietrele obisnuite luate de pe marginea drumului sau de la rau. Orice musafir care intra in casa gazdelor ospitaliere trebuie sa arunce o piatra si sa afirme: «Fie ca bogatiile gazdelor sa fie la fel de tari ca piatra aceasta».

Sarbatorile in Grecia. Fotografii de Anul Nou din Grecia

In Grecia pe data de 1 ianuarie se sarbatoreste ziua unui sfant indragit de tot poporul - Sfantul Vasile, care este considerat de greci Mos Craciun. In cinstea lui se pregateste o prajitura speciala, care ii poarta numele - Vasilopita - in care se ascunde o mica moneda de argint inainte de a se introduce in cuptor. De anul nou aceasta se taie felii: persoana in a carui felie este gasita moneda este considerata norocoasa si plina de succes de-a lungul intregului an care urmeaza. Acest obicei se pastreaza in Grecia din timpurile stravechi: atat in Vechea Elada, cat si in Roma Antica se faceau dulciuri si prajituri in care se ascundeau «monede norocoase». La sfarsitul lunii decembrie in toate magazinele, supermarketurile si brutariile din Grecia se vand «Vasilopite» cu monede. Insa, desigur, cele mai gustoase si aromate «pita Sfantului Vasile» sunt cele facute in casa.

In momentul festiv al taierii «Vasilopitei» se pastreaza un ritual deosebit. Prima felie este destinata lui Iisus Hristos sau Sfantului Vasile. In continuare, fiecare membru al familiei va primi cate o felie in ordinea varstei (chiar si persoanele care nu sunt prezente). Daca moneda se afla in felia lui Iisus Hristos sau a Sfantului Vasile, cu ea se cumpara o candela de la biserica si se aprinde in fata iconostasului. Daca moneda se afla in felia unui membru al familiei care nu este prezent, cu aceasta se cumpara o lumanare, care se aprinde in cinstea Sfantului Vasile. Familia se va ruga la Sfantul Vasile sa-l ocroteasca si sa-l readuca mai repede inapoi in familie, viu si sanatos.

In dimineata Anului Nou toti grecii spera ca prima persoana care „le va calca pragul” sau pe care o vor intalni sa fie un om bun: daca se intampla acest lucru, anul va fi bun si fericit. Daca insa primul intalnit este un om rau, carcotas, dificil si tafnos, atunci lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Lumina Bobotezei

Cele douasprezece zile de sarbatoare de Anul Nou se incheie cu ziua Bobotezei sau Botezului Domnului («Fota» sau Theofania). «Ta Fota» (in greaca - «Lumina») reprezinta Lumina pe care Iisus Hristos o aduce lumii. In aceasta zi se sfinteste apa la biserici. De asemenea, potrivit obiceiului, in aceasta zi preotul arunca o cruce in cea mai apropiata apa - rau, lac sau mare, iar multimea de inotatori se arunca in apa dupa ea. Se considera ca persoana care a ridicat-o primul va avea succes.

Traditia spune ca pana in ziua Bobotezei demonii circula peste tot, acestia iesind la suprafata pamantului in ziua de Craciun pentru a-i necaji pe oameni. Demonii dispar in ziua de Boboteaza. In multe sate pot fi intalnite grupuri mascate care reprezinta fortele necurate.

«Hranirea» izvoarelor

La miezul noptii de ajunul Craciunului fetele tinere din satele grecesti ale regiunii Karditsa merg la cel mai apropiat izvor, de unde iau putina «apa tacuta». Apa este numita «tacuta» deoarece in drum spre izvor nu au voie sa rosteasca niciun cuvant. Ele pun in izvor ulei si miere, punandu-si dorinta ca urmatorul an sa fie dulce ca mierea. Pentru ca recolta noua sa fie bogata, izvoarele sunt «hranite» cu diverse produse: bucati de paine, cascaval, branza, boabe si masline. Se spune ca fata care ajunge prima la izvor va fi foarte fericita de-a lungul anului urmator. In incheierea ritualului, fetele isi arunca in ulcioare frunze si cate trei pietricele, apoi revin la casele lor si raman tacute pana cand vor bea din «apa tacuta». Apoi cu aceeasi apa ele stropesc toate cele patru colturi ale casei si ascund pietricelele.

In ajunul Bobotezei in multe regiuni ale Greciei se organizeaza carnavaluri zgomotoase si vesele («Ragutaria»), a caror istorie se pierde in negura timpurilor stravechi. Participantii se deghizeaza in costume reprezentand animale de tot felul, isi atarna clopotei si colinda prin sate si pe stradutele oraselor, cantand colinde satirice. Colindul este incheiat de «mire si mireasa», in urma carora merge «parintele» si alunga raul.

Sarbatorile in Grecia. Fotografii de la carnavalurile grecesti

In ziua de Boboteaza, in fiecare oras, dupa sfintirea apei, Mitropolitul sau preotul arunca o cruce in apa. Cei curajosi, care nu se tem de apa rece, se arunca in apa pentru a scoate crucea. Fericitul care reuseste acest lucru va merge din casa in casa pana seara pentru a transmite oamenilor binecuvantarea acestei sarbatori.

Pe insula Thassos, in seara de Craciun toata familia se aduna in jurul semineului aprins, se scot carbunii din semineu, se aranjeaza in jurul familiei si fiecare dintre cei prezenti arunca pe deasupra lor frunze de pe crengute de maslin, punandu-si in gand cate o dorinta. Cel a carui frunza se strange cat mai mult, va fi fericit iar dorinta lui se va implini.

In zona orasului Kavala este o traditie ca in prima zi a anului sa astepti sa intre in casa copii mici, care merg din casa in casa si intra cu piciorul drept inainte, urand fericire si bunastare tuturor celor ce locuiesc acolo. Pentru aceasta copilasii sunt rasplatisi generos cu dulciuri si cadouri.

In insula Creta sunt traditii interesante de Craciun. Cea mai veche traditie este prepararea purcelului, care se fezandeaza in ajunul Craciunului. Carnea lui este felul principal de mancare pe masa de Craciun. Purcelul este taiat in Ziua celor Zece Sfinti. Din carnea lui se fac carnati si alte bunatati, cum ar fi «omafies» (un fel de caltabos -intestinele se umplu cu orez, stafide si ficat) si gustari din slanina, care apoi se consuma cu paine.

Exista o traditie locala de a oferi si animalelor «Christopsomo», Painea lui Hristos, pentru ca si ele sa fie binecuvantate in Noul An. In prima zi a Anului Nou gospodinele din sate merg la rau (sau acum - deschid robinetul) si pronunta urmatoarele cuvinte: «Asa cum curge aceasta apa, asa sa curga si binele in casa mea». Dupa care aduc in casa o pietricica si spun: «Pe cat de tare este aceasta piatra, pe atat de tare sa fie si casa mea». De Anul Nou copiii in Creta primesc «o mana buna» - bani de la bunici si de la rude, care prin aceasta garanteaza simbolic protectia asupra lor. Iar primul fel de mancare care se consuma pe data de intai ianuarie trebuie sa fie o bucata de «bugatsa» dulce (placinta in foietaj, cu diverse umpluturi).

Dupa cum observati, in Grecia traditiile de intampinare a Anului Nou sunt foarte numeroase. Acestea sunt diferite si originale, ca si Elada insasi. Pentru a simti mai bine atmosfera de sarbatoare care domneste in tara in aceste zile trebuie pur si simplu sa vizitati aceste locuri in ajun de Craciun.
Sarbatorile in Grecia sunt un prilej de bucurie pentru toti cei care vor veni cu lumina in suflet si cu inima curata!
Datele de 25 si 26 decembrie sunt oficial declarate zile nelucratoare. Locuitorii oraselor mai mici si satelor pastreaza vechile traditii chiar si in zilele noastre, iar populatia din orasele mai mari celebreaza Craciunul ca pe o sarbatoare mondena.
In trecut grecii tineau post inaintea Craciunului. Postul incepea cu 40 de zile inaintea zilei luminoase de Nasterea Domnului. In acea perioada credinciosii nu consumau produse de origine animala - carne, produse lactate, oua, iar in zilele noastre multi continua sa pastreze traditia postului. Intr-un fel sau altul, inainte de Craciun toate gospodinele grecoaice fara exceptie fac curatenie generala in casa si prepara dulciuri traditionale de sarbatoare – fursecuri aromate «melomakarona» si «kurabiedes», pe care cei mici le asociaza cu aceste zile minunate si cu asteptarea cadourilor de la Sfantul Vasile - Mos Craciun in Grecia.
Grecii din zilele noastre se pot rasfata cu aceste bunatasi in orice zi din sarbatorile de iarna, insa in trecut «melomakarona» erau rezervate exclusiv pentru ziua de Craciun, iar «kurabiedes» - pentru Intai Ianuarie (Protohronia).

In secolele si in anii trecuti, fiecare familie care locuia la tara «crestea» un purcel special pentru Craciun, soarta caruia era sa devina felul principal de mancare la masa de Craciun. Traditia de preparare a curcanului in aceste zile de sarbatoare a venit din Europa si din Mexic in anul 1824. In multe regiuni ale Greciei contemporane curcanul a inlocuit cu succes purcelul, ceea ce a dus, desigur, la scaderea numarului de calorii, care si asa sunt din abundenta pe masa de Craciun.

In vremurile noastre in Grecia, la fel ca in intreaga lume, de Craciun se cumpara si se impodobesc «pomi de Craciun» - braduti (adevarati sau artificiali). De regula, casele se impodobesc cu cateva zile inainte de Craciun, pentru ca toata aceasta frumusete sa bucure ochii si sufletul pana la Boboteaza. Potrivit unor cercetari istorice, inca din vremurile antice locuitorii regiunilor muntoase ale Eladei impodobeau pomii cu lumanari in cinstea Zeului Soarelui - Mithra.

Sarbatorile in Grecia. Fotografii de la sarbatoarea pastelui

In ziua de Craciun la masa festiva capul familiei ia Painea lui Hristos, ii face cruce si o rupe, impartind-o tuturor membrilor familiei si invitatilor. Acest lucru simbolizeaza acel moment din Cina Cea De Taina, cand Hristos, rupand painea, a impartit-o discipolilor, acest lucru reprezentand Prima Impartasanie.

Colinde, colinde…

La fel ca si in Romania, un loc central al sarbatorilor de Craciun in Grecia il ocupa «kalanda» - colindele. In ajunul Craciunului se aduna cete de copii care trec pe la toate casele cu cantece, dansuri si urari de bine. Acompaniamentul muzical se realizeaza cu ajutorul unor mici triunghiuri metalice si tobite de lut. Impresionati, consatenii le ofera colindatorilor dulciuri sau monede, in semn de multumire.

Colindele sunt cantece populare create de-a lungul secolelor. Astfel, in toata Grecia intalnim aceleasi colinde, cu nuante locale, aduse in creatia populara de diferiti interpreti cu un adevarat talent poetic. Sfantul Vasile in colindele de anul nou este deseori infatisat ca plugar. Un specific cu totul deosebit il au colindele cantate in satele mici cretane de pe malul Marii Libiei.

Ca si pretutindeni, in Grecia se considera ca uneori in ajunul Craciunului se activeaza puternic fortele necurate. Locuitorii fiecarei regiuni din Grecia au propriile traditii de a opune rezistenta fortelor intunericului: unii agata la usa o cruce neagra si dau foc in semineu la o pereche de ghete vechi, altii stropesc cu apa sfintita toate colturile casei, iar altii incearca sa «imbuneze» fortele rele, punand in cosul de fum oase de porc sau chiar carnati. Dupa cum spune traditia, fortele intunericului se potolesc abia dupa Boboteaza. Povestile cu monstri urati sunt cultivate cu precadere in regiunea Mani din peninsula Peloponez.

Sarbatorile in Grecia. Masa traditionala de Craciun!

Vom acorda o atentie deosebita mesei traditionale grecesti, pentru ca toate felurile de mancare merita sa fie amintite separat! Aici pretutindeni se pregatesc diverse feluri de mancare din carne de porc si berbec. Curcanul la cuptor umplut cu orez, cu organe, castane, stafide sau nuci a devenit abia de curand o mancare prezenta pe masa de Craciun. De multe ori pe masa vom intalni carne de mistret sau de iepure salbatic. Grecilor le plac si muraturile: ei marineaza legume, cel mai adesea varza, pe care o servesc cu bucatele de carne de pui.

Exista o mare varietate de dulciuri. Acestea sunt facute de gospodine imediat dupa slujba de la biserica. In general este vorba despre diferite tipuri de fursecuri din miere cu umplutura de nuci, asemanatoare cu scovergile etc. Bunicutele din Grecia spun ca dulciurile de Craciun «il indulcesc pe nou-nascutul Christos».
Terciul de grau traditional de Craciun si prajiturile cu unt figureaza si ele in lista cu bunatati. In anumite regiuni exista dulciuri gustoase specifice. Astfel, tot in regiunea Mani sunt la moda «tiganites» - aluat prajit in diverse forme, pe care bucatarii le prepara sub forma unor siluete masculine si feminine. Bunatatile preparate sunt consumate «pentru a aduce fericire».

Alte zile de sarbatoare in Grecia:

14 februarie, Ziua Indragostitilor - cea mai romantica sarbatoare a anului - Ziua Indragostitilor - este celebrata de greci cu aceeasi placere ca si sarbatorile nationale. Cu mult inainte de 14 februarie cafenelele, cluburile, magazinele, apartamentele si curtile se impodobesc cu inimioare, cu nuante de rosu si roz, care simbolizeaza dragostea si cum ar putea fi altfel pe aceste meleaguri, unde conform traditiei chiar zeii olimpici «au slujit drept exemplu» de disponibilitate pentru aventuri amoroase? Celebrati aceasta sarbatoare in Grecia si veti descoperi noi dimensiuni ale iubirii, cu senzatii noi!
Lunea Curata - este prima zi a Marelui Post, de dupa Lasata Secului.
Ziua Independentei - 25 martie, cea mai mare sarbatoare nationala. In aceasta zi, in anul 1821 a inceput lupta de eliberare nationala impotriva jugului otoman.
Sfintele Pasti, Invierea Domnului. Lunea de dupa Pasti este zi nelucratoare.
1 mai - este ziua celor ce muncesc. Se mai considera si Sarbatoarea Florilor.
9 mai - Ziua mamei.
Ziua Sfantului Duh -Sarbatoarea celei de-a 50-a zi (a 50-a zi dupa Pasti)
Adormirea Maicii Domnului pe 15 august.
Ziua Marelui "Nu"- 28 octombrie - sarbatoare nationala. In anul 1940 in aceasta zi poporul grec a raspuns un “nu” hotarat ultimatumului primit din partea Italiei fasciste, care a solicitat sa i se acorde cateva puncte strategice de pe teritoriul Greciei.